- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
- Salvarea pădurilor presupune mai mult decât a planta copaci
- Sérgio Mendes, legenda braziliană a bossa nova, a murit la vârsta de 83 de ani
- Cel mai rapid supercomputer din lume își depășește limitele
A murit Mihail Gorbaciov, ultimul lider al URSS
Mihail Gorbaciov, care a încheiat Războiul Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să prevină prăbușirea Uniunii Sovietice, a murit la vârsta de 91 de ani, au relatat marți agențiile de presă ruse, citând oficiali ai spitalului, relatează Reuters și AFP.
„Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală gravă și lungă”, a informat Spitalul Clinic Central, potrivit Interfax.
Mihail Gorbaciov, ultimul președinte sovietic,a încheiat acorduri de reducere a înarmării cu Statele Unite și parteneriate cu puterile occidentale pentru îndepărtarea Cortinei de Fier care a divizat Europa Europa de la al Doilea Război Mondial, ducând la reunificarea Germaniei.
Când protestele pro-democrație au cuprins națiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunistă în 1989, el s-a abținut de la folosirea forței – spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968.
Dar protestele au alimentat aspirațiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică.
Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.
Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.
Gorbaciov declara atunci că sistemul economic sovietic era osificat și că reorganizarea lui era imediat necesară. La început, reformele lui au fost cunoscute ca “uskorenie” (accelerare), dar, mai apoi, termenul “perestroika” (reconstrucție) a devenit mult mai popular.
Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice din Letonia, Lituania, Estonia și din alte părți.
Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele declanșate de reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului lor de trai este un preț prea mare de plătit pentru democrație.
După ce l-a vizitat pe Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat publicației de știri ale forțelor armate Zvezda: „Ne-a dat tuturor libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”.
Susținător al unei politici de apropiere de Occident, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
Gorbaciov va fi înmormântat în cimitirul Novodevichy din Moscova, alături de soția sa Raisa, care a murit în 1999, a scris agenția de presă Tass, citând o sursă familiarizată cu dorințele familiei.